NOUTĂȚI LEGISLATIVE CE INFLUENȚEAZĂ MAJOR RELAȚIILE DE MUNCĂ

Una dintre modificările importante apărute pe final de an 2022 în legea referitoare la dialogul social, însă prea puțin accentuată, este cea privitoare la obligativitatea inițierii negocierii contractului colectiv de muncă pentru firmele cu peste 10 salariați.

 

Legea nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1238 din 22 decembrie 2022, obligă angajatorii care au mai mult de 10 angajați să inițieze negocierile colective privind încheierea CCM la nivel de societate, micșorând numărul de angajați din legea anterioară, respectiv 21.

 

Aceeași lege, reducând termenul inițial prevăzut de 60 de zile pentru desfășurarea negocierilor colective, recomandă limitarea perioadei de negociere la 45 de zile, dând însă posibilitatea de prelungire a acestei perioade cu acordul părților. Acolo unde există deja negociat un Contract Colectiv de Muncă ce urmează să expire, angajatorul are obligația demarării renegocierii cu minim 60 de zile anterior expirării acestuia.

 

Legea nr. 367/2022 stabilește informațiile minime[1] pe care reprezentanții salariaților , respectiv sindicatul acolo unde acesta există, trebuie să le primească anterior / în timpul negocierii CCM:

a) situația economico-financiară a unității la zi, precum şi perspectiva de evoluţie a acesteia pe următoarea perioadă contractuală;

b) situaţia, structura şi evoluţia estimată a ocupării forţei de muncă, precum şi eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală;

c) măsurile propuse privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală;

d) măsurile propuse privind protecţia drepturilor angajaților/lucrătorilor în caz de transfer al unităţii sau a unei părţi a acesteia;

e) măsuri propuse de angajator privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaților/lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală.

 

Informațiile cu caracter sensibil / secret se stabilesc de la prima întâlnire, reprezentanților angajaților, precum și experților care îi asistă pe parcursul derulării oricăror proceduri de consultare sau negociere colectivă fiindu-le interzis să divulge angajaților sau terților orice informații care, le-au fost furnizate în mod expres cu titlu confidențial.  De asemenea, angajatorii au dreptul de a nu furniza informații de natură  să dăuneze grav funcționării întreprinderii sau să-i prejudicieze interesele. 

 

În vederea îndeplinirii prevederilor legale, angajatorul are următoarele obligații:

§  Să informeze angajații cu privire la drepturile pe care le au, de a se afilia la un sindicat deja existent, de a crea unul  sau de a-și alege reprezentanții.

o   În cazul reprezentării de către un sindicat – minim 35% dintre salariați trebuie să facă parte din acel sindicat.

o   Reprezentanții salariaților nu pot fi aleși dintre  persoanele care au funcții de conducere în unitate.

§  Să informeze intenția de a iniția negocierea CCM cu cel puțin 15 zile înainte de începerea acesteia.

§  Să organizeze ședințele de negociere.

 

Angajatorul nu va fi sancționat dacă nu a încheiat un contract colectiv, ci numai dacă nu a inițiat negocierea, amenda prevăzută fiind de 15.000 - 20.000 de lei.

 

 

Dincolo de extinderea obligației de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și la angajatorii cu numărul total de angajați cuprins între 10-21 de angajați, noua lege mai aduce o serie de noutăți importante pe care angajatorii trebuie să le cunoască:

 

*negocierea colectivă devine obligatorie și la nivel de sector de negociere;

 

*inițiativa negocierii nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia dintre partenerii sociali, dar angajatorul este în continuare sancționat daca nu inițiază negocierile;

 

*crește de la 45 la 60 de zile termenul în care trebuie inițiate negocierile;

„…cu cel puțin 60 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de munca sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la contractele colective de muncă”;

 

*odată demarate negocierile, angajatorul va trebui să pună la dispoziție mai multe informații părții sindicale și/sau reprezentanților angajaților / lucrătorilor:

Informațiile privesc atât situația economico-financiară la zi cât și perspectiva de evoluție a acesteia, situația, structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, măsurile propuse privind organizarea muncii, a programului și a timpului de lucru, măsurile propuse privind protecția drepturilor angajaților / lucrătorilor în caz de transfer al unității sau a unei părți a acesteia, respectiv măsurile propuse de angajator privind îmbunătățirea securității și sănătății în muncă a angajaților / lucrătorilor;

 

*reprezentanții salariaților

În esență, față de regulile de până acum, actul normativ introduce prevederi exprese legate de alegerea reprezentanților salariaților. Concret, la angajatorii care au minimum zece angajați / lucrători, la care nu există un sindicat[2], interesele lucrătorilor vor putea fi promovate și aparate de reprezentanți ai acestora. Reprezentanții sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani, iar numărul de reprezentanți este limitat în funcție de numărul angajaților sau lucrătorilor.

Angajatorii nu pot interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților și nici nu-l pot împiedica. La solicitarea lucrătorilor / salariaților, angajatorul poate facilita desfășurarea procedurilor de alegere.

Angajatorul nu poate concedia reprezentanții salariaților pe motive ce țin de îndeplinirea mandatului primit de la angajați /lucrători, pe durata acestuia.

 

*Conținutul contractului colectiv de muncă

Noul act normativ stabilește cinci elemente pe care părțile le-ar putea negocia și include în cadrul contractelor colective, printre care: măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea profesionala a angajaților / lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă, reglementări privind condițiile de muncă și cele referitoare la securitatea și sănătatea în muncă a angajaților / lucrătorilor ori modalitățile de informare și consultare a angajaților. De asemenea, viitoarele contracte colective de muncă ar putea cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți minimi de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină seama de standardele ocupaționale.

 

*Sesiuni de informare

Față de prevederile de până acum, noua lege introduce obligația angajatorului, ca în unitățile unde nu sunt constituite organizații sindicale, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților / lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților acestora.

 

*Greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului

Reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați / lucrători ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor drepturi prevazute de contractele/acordurile colective de munca aplicabile la data adoptarii politicilor respective.

 

O altă noutate o reprezintă și faptul ca șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat. De asemenea, membrii cooperatori, agricultorii și lucrătorii independenți au dreptul să constituie un sindicat sau să adere la unul.

 

*Angajatorii au dreptul sa fie afiliați la mai multe patronate. De asemenea, societățile cooperative, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot constitui un patronat sau adera la unul.

 

Rămân la dispoziția dumneavoastră pentru orice detalii suplimentare sau pentru asistență în vederea inițierii / negocierii Contractului Colectiv de Muncă.

 

 

Ana Roxana RUSU

Consilier juridic

roxana @ karan . ro



[1] Legea 467/2006 prevedea aceste obligații însă ele se adresau doar angajatorilor cu peste 20 salariați: a) evoluția recentă și evoluția probabilă a activităților și situației economice a întreprinderii; b) situația, structura și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă în cadrul întreprinderii, precum și cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o amenințare la adresa locurilor de muncă; c) deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relațiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislația română privind procedurile specifice de informare și consultare în cazul concedierilor colective și al protecției drepturilor angajaților, în cazul transferului întreprinderii.

 

[2] precizare făcută fără rost de legiuitor câtă vreme este nevoie de un minim de 15 salariați ai aceleiași unități pentru a înființa un sindicat

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Registrul Unic de Control

Taxa pe valoarea adăugată

PETIȚIA. Dreptul de petiționare