NOUTĂȚI LEGISLATIVE CE INFLUENȚEAZĂ MAJOR RELAȚIILE DE MUNCĂ
Una dintre modificările importante
apărute pe final de an 2022 în legea referitoare la dialogul social, însă prea puțin
accentuată, este cea privitoare la obligativitatea inițierii negocierii
contractului colectiv de muncă pentru firmele cu peste 10 salariați.
Legea nr. 367/2022, publicată
în Monitorul Oficial nr. 1238 din 22 decembrie 2022, obligă angajatorii
care au mai mult de 10 angajați să inițieze negocierile colective privind încheierea
CCM la nivel de societate, micșorând numărul de angajați din legea anterioară,
respectiv 21.
Aceeași lege, reducând
termenul inițial prevăzut de 60 de zile pentru desfășurarea negocierilor
colective, recomandă limitarea perioadei de negociere la 45 de zile, dând însă
posibilitatea de prelungire a acestei perioade cu acordul părților. Acolo
unde există deja negociat un Contract Colectiv de Muncă ce urmează să expire,
angajatorul are obligația demarării renegocierii cu minim 60 de zile anterior expirării
acestuia.
Legea nr. 367/2022 stabilește
informațiile minime[1]
pe care reprezentanții salariaților , respectiv sindicatul acolo unde acesta
există, trebuie să le primească anterior / în timpul negocierii CCM:
a) situația
economico-financiară a unității la zi, precum şi perspectiva de evoluţie a
acesteia pe următoarea perioadă contractuală;
b) situaţia, structura şi
evoluţia estimată a ocupării forţei de muncă, precum şi eventualele măsuri
preconizate pe următoarea perioadă contractuală;
c) măsurile propuse
privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru pe următoarea
perioadă contractuală;
d) măsurile propuse
privind protecţia drepturilor angajaților/lucrătorilor în caz de transfer al
unităţii sau a unei părţi a acesteia;
e) măsuri propuse de
angajator privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a
angajaților/lucrătorilor pe următoarea perioadă contractuală.
Informațiile cu caracter
sensibil / secret se stabilesc de la prima întâlnire, reprezentanților angajaților, precum
și experților care îi asistă pe parcursul derulării oricăror proceduri de
consultare sau negociere colectivă fiindu-le interzis să divulge angajaților
sau terților orice informații care, le-au fost furnizate în mod expres cu titlu
confidențial. De asemenea, angajatorii au dreptul de a nu furniza informații
de natură să dăuneze grav funcționării întreprinderii sau să-i
prejudicieze interesele.
În vederea îndeplinirii
prevederilor legale, angajatorul are următoarele obligații:
§ Să informeze angajații cu privire la drepturile pe care le au, de a se
afilia la un sindicat deja existent, de a crea unul sau de a-și alege reprezentanții.
o
o
§
§ Să organizeze ședințele de negociere.
Angajatorul nu va fi sancționat dacă nu a încheiat un contract colectiv, ci
numai dacă nu a inițiat negocierea, amenda prevăzută fiind de 15.000 - 20.000
de lei.
Dincolo de extinderea obligației
de a iniția negocieri colective pentru încheierea unui contract colectiv de
muncă și la angajatorii cu numărul total de angajați cuprins între 10-21 de
angajați, noua lege mai aduce o serie de noutăți importante pe care angajatorii
trebuie să le cunoască:
*negocierea colectivă devine obligatorie și la nivel de sector de
negociere;
*inițiativa negocierii
nu mai aparține doar angajatorului sau organizației patronale, ci oricăruia
dintre partenerii sociali, dar angajatorul este în continuare sancționat
daca nu inițiază negocierile;
*crește de la 45 la 60
de zile termenul în care trebuie inițiate negocierile;
„…cu cel puțin 60 de zile
calendaristice înaintea expirării contractelor colective de munca sau a expirării
perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la
contractele colective de muncă”;
*odată demarate
negocierile, angajatorul va trebui să pună la dispoziție mai multe informații părții
sindicale și/sau reprezentanților angajaților / lucrătorilor:
Informațiile privesc atât
situația economico-financiară la zi cât și perspectiva de evoluție a acesteia, situația,
structura și evoluția estimată a ocupării forței de muncă, măsurile propuse
privind organizarea muncii, a programului și a timpului de lucru, măsurile
propuse privind protecția drepturilor angajaților / lucrătorilor în caz de
transfer al unității sau a unei părți a acesteia, respectiv măsurile propuse de
angajator privind îmbunătățirea securității și sănătății în muncă a angajaților
/ lucrătorilor;
*reprezentanții salariaților
În esență, față de
regulile de până acum, actul normativ introduce prevederi exprese legate de
alegerea reprezentanților salariaților. Concret, la angajatorii care au minimum
zece angajați / lucrători, la care nu există un sindicat[2],
interesele lucrătorilor vor putea fi promovate și aparate de reprezentanți ai
acestora. Reprezentanții sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul
total al angajaților, cu un mandat de cel mult doi ani, iar numărul de reprezentanți
este limitat în funcție de numărul angajaților sau lucrătorilor.
Angajatorii nu pot interveni în procesul de alegere a reprezentanților salariaților
și nici nu-l pot împiedica. La solicitarea lucrătorilor / salariaților,
angajatorul poate facilita desfășurarea procedurilor de alegere.
Angajatorul nu poate concedia reprezentanții salariaților pe motive ce țin
de îndeplinirea mandatului primit de la angajați /lucrători, pe durata
acestuia.
*Conținutul
contractului colectiv de muncă
Noul act normativ stabilește
cinci elemente pe care părțile le-ar putea negocia și include în cadrul
contractelor colective, printre care: măsurile adoptate pentru consilierea și evaluarea
profesionala a angajaților / lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieții
de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru și timpul de odihnă,
reglementări privind condițiile de muncă și cele referitoare la securitatea și sănătatea
în muncă a angajaților / lucrătorilor ori modalitățile de informare și consultare
a angajaților. De asemenea, viitoarele contracte colective de muncă ar putea
cuprinde și clauze prin care să se stabilească aplicarea unor coeficienți
minimi de ierarhizare pe categorii de angajați sau lucrători și care să țină
seama de standardele ocupaționale.
*Sesiuni de informare
Față de prevederile de până
acum, noua lege introduce obligația angajatorului, ca în unitățile unde nu sunt
constituite organizații sindicale, cel puțin o dată pe an, să permită
organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și
colective ale angajaților / lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din
sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților
acestora.
*Greva împotriva
politicii sociale și economice a Guvernului
Reprezintă încetarea
voluntară și colectivă a lucrului de către angajați / lucrători ca urmare a
efectelor politicilor sociale sau economice care au condus la diminuarea unor
drepturi prevazute de contractele/acordurile colective de munca aplicabile la
data adoptarii politicilor respective.
O altă noutate o reprezintă
și faptul ca șomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat. De
asemenea, membrii cooperatori, agricultorii și lucrătorii independenți au
dreptul să constituie un sindicat sau să adere la unul.
*Angajatorii au dreptul sa fie afiliați la mai multe patronate. De asemenea, societățile
cooperative, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot
constitui un patronat sau adera la unul.
Rămân la dispoziția dumneavoastră
pentru orice detalii suplimentare sau pentru asistență în vederea inițierii / negocierii
Contractului Colectiv de Muncă.
Ana Roxana RUSU
Consilier juridic
roxana @ karan . ro
[2] precizare făcută fără rost de legiuitor câtă vreme este nevoie de un minim
de 15 salariați ai aceleiași unități pentru a înființa un sindicat
Comentarii
Trimiteți un comentariu