Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea
adăugată
Un subiect intens discutat în 2017 este T.V.A.[1] – acronim obținut din prescurtarea
sintagmei ”taxă pe valoarea adăugată”, ce definește un impozit pe consum ce este suportat de utilizatorul final al unui
bun sau al unui serviciu.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se adresează
tuturor activităților comerciale care implică producția şi distribuția de
bunuri şi servicii. Obiectivul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă livrările de mărfuri către terţi şi
pentru consumul propriu, achiziţiile de
bunuri, prestaţiile de servicii
și bunurile importate. Totodată,
sunt impozabile și unele operatiuni care pot fi asimilate vânzării sau
cumpărării, ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de mărfuri şi, pe
un plan mai general, orice tranzacţie privind transferul proprietăţii unui bun
material.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa
dintre încasările obţinute din vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor şi
plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii aferente aceluiaşi stadiu al
circuitului economic.
Caracteristicile
taxei pe valoarea adăugată
Este un impozit neutru, pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui
serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de
numărul operaţiunilor care preced livrarea la consumatorul final. Neutralitatea
impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare
stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.
Are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi
serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare,
cât și din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.
Este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia
primă până la realizarea produsului finit, este același ca nivel al cotei, taxa
nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.
Este un impozit cu plată fracţionată, adică ea se calculează pe
fiecare stadiu care intervine în realizarea și valorificarea produsului.
Se caracterizează prin transparenţă, pentru că asigură fiecărui subiect impozabil
posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi a
obligaţiei de plată ce-i revine.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula
prin aplicarea cotei de impozit:
Fie asupra valorii adăugate în fiecare
stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la cumpărător;
Fie asupra preţului de vânzare din stadiul
respectiv, obţinându-se astfel taxa asupra preţului de vânzare, din care se
deduce taxa (calculată în acelaşi fel) aferentă preţului de vânzare din stadiul
anterior. Diferenţa rezultată este taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului
respectiv.
În practică se utilizează cu precădere a
doua variantă de calcul.
În consecinţă, impozitarea în cascadă este evitată, iar impozitul este aplicat
doar asupra valorii adăugate corespunzătoare fiecărui stadiu de producţie și distribuţie.
În acest fel, preţul final al produsului
reprezintă suma valorilor adăugate în fiecare stadiu precedent, iar valoarea
finală a TVA-ului ce trebuie plătit reprezintă suma taxelor aferente fiecărui
stadiu.
T.V.A.-ul în
România
Guvernul Văcăroiu a introdus TVA – taxa pe
valoarea adăugată – la 1 iulie 1992, pentru a înlocui impozitul pe circulaţia
mărfurilor, prin Ordonanţa 3/1992. Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la
practicile europene.
Introducerea TVA a generat creşterea
indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect
stimulator asupra investiţiilor şi exporturilor.
Înainte de 1992, în România se aplicase
taxa unică – până în 1989 şi impozitul pe circulaţia mărfurilor, din 1989 până
în 1992.
Când a fost introdusă cota TVA în 1992,
valoarea acesteia a fost stabilită la 18%.
În 1998 aceasta a fost mărită la 22%,
în 2000 fiind redusă din nou la 19%.
În anul 2015, cota TVA-ului în România
pentru majoritatea bunurilor și serviciilor era de 24%, una dintre cele mai
mari din lume. Situația s-a ameliorat începând cu 1 ianuarie 2016, când cota
general a scăzut la 20% și cu 1 ianuarie 2017, când Taxa pe Valoare Adăugată a
scăzut la 19%.
În România (2017) sunt în vigoare 3 cote de
TVA:
§
cota standard: 19%
§
cota redusă: 9% și 5%
a) Cota redusă de TVA de 9% se aplică
următoarelor prestări de servicii:
§
cazarea în
cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping
§
serviciile de
restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea
care se încadrează la codul NC 22 03 00 10 (berea la draft).
De asemenea, cota de TVA de 9% se aplică și
următoarelor livrări de bunuri:
§
livrarea de proteze
și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor
dentare scutite de taxă;
§
livrarea de
produse ortopedice;
§
livrarea de
medicamente de uz uman şi veterinar;
§
livrarea
următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale și păsări vii din
specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea
alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
§
livrarea apei
potabile şi a apei pentru irigații în agricultură;
§
livrarea apei
potabile şi a apei pentru irigații în agricultură
b) Cota redusă de TVA
de 5% se aplică următoarelor livrări de bunuri și prestări
de servicii:
§
manuale școlare,
cărți, ziare şi reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal
publicității;
§
livrarea
locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite, definite astfel:
§
clădiri
utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
§
clădiri
utilizate drept case de copii şi centre de recuperare și reabilitare pentru
minori cu handicap;
§
locuinţe care au
o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror
valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma
de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau
familie.
§
clădiri
achiziționate de primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată
unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o
locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;
§
serviciile
constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice,
târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe.
Cum se
colectează TVA-ul
TVA-ul este o taxă care se „autopercepe”,
deoarece conform legislației, persoana înregistrată în scopuri de TVA impune și
colectează TVA de la clienții săi, după care virează taxa către Ministerul de
Finanțe.
TVA-ul nu se aplică ca atare pe profitul brut, direct sau indirect. Sumele plătite către Ministerul de Finanțe sunt integral suportate de consumatorul final.
TVA-ul nu se aplică ca atare pe profitul brut, direct sau indirect. Sumele plătite către Ministerul de Finanțe sunt integral suportate de consumatorul final.
Cum se deduce
TVA-ul
Persoanele plătitoare de TVA au dreptul de
a deduce, conform legii, TVA-ul la achiziții făcute în scopul realizării
obiectului de activitate. Așadar, deducerea de TVA diminuează TVA-ul care
trebuie plătit la bugetul de stat.
Pentru că încadrarea corectă a
cheltuielilor în funcție de criteriul obiectului de activitate nu este
întotdeauna ușoară, legea specifică în mod expres anumite cheltuieli ca fiind
cu deductibilitate limitată, iar altele ca fiind în mod cert nedeductibile.
În categoria cheltuielilor deductibile limitat intră cheltuieli
precum cele de protocol, cheltuielile sociale, pierderile tehnologice,
provizioanele și rezervele, dobânzile, amortizarea, 50% dintre cheltuielile aferente
vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activității economice.
În categoria cheltuielilor nedeductibile intră, printre altele,
impozitul pe profit, dobânzile și majorările de întârziere, penalitățile și
amenzile, cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și
riscurile asociate activității contribuabilului, cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile, cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile
privind bursele private, acordate potrivit legii.
Administratorii firmelor cărora le-a fost
întocmit referat de respingere a înregistrării
în scopuri de TVA[2] vor putea da explicații
suplimentare, în audiență, organului fiscal pentru a li se soluționa cererea,
potrivit unui ordin pregătit de ANAF, pentru a respecta dreptul
contribuabililor de a fi ascultați.
Acordarea
codului de TVA este foarte importantă în viața unei firme, pentru că îi permite să-și deducă taxa
din cheltuieli. Firmele cu cifra de
afaceri sub 220.000 de lei pe an sunt nevoite să ceară înregistrarea în scopuri
de TVA, dar ANAF le poate respinge cererea.
ANAF a publicat
un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală nr.2011/2016 pentru aprobarea Procedurii de
înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit
prevederilor art.316 alin.(12) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare, precum şi pentru aprobarea modelului
şi conținutului unor formulare.
Fiscul spune că astfel va stabili procedura
prin care să se asigure exercitarea, de către contribuabil, a dreptului de
a fi ascultat, potrivit prevederilor art.9 din Codul de procedură fiscală,
în situația în care organul fiscal urmează să respingă cererea de
reînregistrare în scopuri de TVA.
Pentru soluționarea cererii de înregistrare
în scopuri de TVA depusă de o firmă, compartimentul de specialitate verifică
dacă pentru această persoană impozabilă s-a primit, de la compartimentul cu
atribuții în evaluarea riscului fiscal, vreun referat întocmit urmare
înscrierii firmei în selecția efectuată în baza criteriilor pentru evaluarea
riscului fiscal.
Dacă există vreun astfel de referat,
compartimentul de specialitate întocmește referatul şi proiectul de decizie
privind respingerea cererii de înregistrare în scopuri de TVA.
Dar înainte de luarea deciziei de
respingere a cererii de înregistrare, compartimentul de specialitate din ANAF trebuie să asigure exercitarea, de
către contribuabil, a dreptului de a fi ascultat. În această situație
termenul de soluționare a cererii se prelungește cu perioada cuprinsă între
data transmiterii invitației către contribuabil și data prezentării acestuia la
organul fiscal.
Mențiuni privind audierea se înscriu și în cuprinsul
deciziei emise de organul fiscal.
În situația persoanelor impozabile cărora
le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA pentru că au fost declarate
în inactivitate, înregistrarea în scopuri de TVA, la cerere, se face numai dacă
a încetat situația care a condus la anularea înregistrării. Firma poate depune
o nouă cerere de înregistrare în scopuri de TVA, de îndată ce remediază
situația care a condus la respingerea cererii de înregistrarea în scopuri de
TVA.
Sistemul de
plată defalcată a TVA (cunoscut mai
bine ca split TVA[3]) presupune folosirea, de la
1 ianuarie 2018, a unui cont special
numai pentru încasarea și plata taxei pe valoarea adăugată. În perioada
octombrie - decembrie 2017, sistemul este opțional.
Sistemul Split TVA[4]
a fost aspru criticat de mai toți patronii și în special de cei cu
firme mici și mijlocii. Acesta presupune ca firmele plătitoare de TVA să
aibă cel puțin un cont separat, în care să primească TVA defalcat de la
clienții-firme și din care să plătească mai departe TVA către furnizori sau
către stat.
De asemenea, și firmele neplătitoare de TVA
vor fi obligate să plătească separat TVA în contul de TVA al firmei furnizoare plătitoare
de TVA, în sistemul Split obligatoriu.
Codul IBAN ale contului de TVA pentru
fiecare persoană juridică plătitoare de TVA poate fi aflat online consultând
pagina ANAF www.anaf.ro
Pe site-ul ANAF trebuie completat un
formular online de căutare în care se introduce codul de identificare fiscală
al firmei și un cod captcha de verificare. Dacă persoană este plătitoare de
TVA, se vor afişa următoarele informaţii:
Codul de
identificare fiscală, Denumire titular, Codul IBAN și Unitate Trezorerie.
Dacă persoană nu este plătitoare de TVA, se
va afişa mesajul:
Contribuabilul
….., nu figurează la data de ….. (data solicitării) cu cont IBAN de TVA.
În 16 octombrie 2017 Guvernul a cedat la
presiunea patronatelor, specialiștilor în fiscalitate și a tuturor afaceriștilor
din România, renunțând la obligativitatea split TVA pentru toate companiile.
Premierul a anunțat că ordonanța de urgență
prin care a fost introdusă măsura va fi modificată prin amendamente în Parlament.
Astfel, split TVA va deveni obligatorie doar pentru firmele de stat, cele care
sunt în insolvență sau în faliment dar și cele care înregistrează frecvent
datorii.
Ziare.com a făcut o listă cu cele mai
importante 5 costuri care ar fi rezultat din aplicarea măsurii:
1.
Modificarea sistemelor informatice, acestea trebuind să răspundă în timp real
solicitărilor noului sistem pentru a se asigura că sunt respectate prevederile
legale
2.
Fluxul de numerar al societăților care au termene de plată
agreate cu clienții ar fi fost afectat semnificativ, acestea fiind obligate să asigure
din surse proprii valoarea TVA pentru a o achita către bugetul de stat pe 25 ale
lunii următoare emiterii facturilor.
3.
Comisioane bancare legate de comisioane și penalizări[5] impuse în cazul unor erori sau întârzieri
de implementare.
4.
Costuri legate
de creșterea numărului de angajați
în departamentele contabile ale societăților comerciale.
5.
Costuri legate
de birocrația de la Trezorerii, unde
nu se pot depune cereri decât la ghișeu, nu se operează nimic online și unde cu
siguranță s-ar fi format cozi infernale pentru fiecare cerere de rambursare, de
suspendare sau de anulare a penalităților de întârziere.
Citiți articolul integral aici:
[1] https://facturis.ro/blog/legislatie-facturare-si-stocuri/totul-despre-tva-ce-este-si-cum-se-calculeaza-tva-ul/
[3]
https://www.avocatnet.ro/articol_46533/Split-TVA-exemplu-explicat-Achizițiile-cu-numerar-și-vanzările-ulterioare-cu-incasare-in-numerar.html
[5]
După o lună,
pentru fapte precum nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea
eronată a contului de TVA, se aplică o amenda de 50% din suma reprezentând
TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul
curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată
furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din
suma reprezentând TVA.
Comentarii
Trimiteți un comentariu