FACTORI CARE POT DUCE LA EȘECUL AFACERILOR DE MICI DIMENSIUNI

Un EȘEC[1] are consecințe pe toate planurile: financiar, juridic, social și, mai ales, psihologic, asupra propriei persoane. Nu ascultați părerile potrivit cărora este ok să o dați în bară. Nu este deloc bine să treci printr-un eșec, este extrem de dureros și cu efecte negative pe termen lung.

În cele mai multe afaceri noi principala cauză a eșecului o reprezintă INCOMPETENȚA ANTREPRENORIALĂ. Mulți întreprinzători nu au pur și simplu calitățile necesare derulării unei afaceri. Ei fac greșeli majore pe care un întreprinzător experimentat, bine pregătit le sesizează ușor și le evită. În mod ideal, întreprinzătorul potențial trebuie să aibă deprinderi în domeniul producției, financiar, aprovizionare și vânzări. Lipsa deprinderilor în aceste domenii critice poate duce la eșec.

Multe aspecte legate de incompetența antreprenorială pot fi atribuite faptului că implicarea în afaceri pentru unele persoane este o situație neașteptată. Aceste persoane sunt în afaceri fie că nu au o altă alternativă de muncă, fie că au fost îndemnate de cei apropiați să se implice în afaceri, deși nu au calitățile și tragerea de inimă necesare, fie că le-a surâs norocul unei moșteniri care i-a luat total pe nepregătite.

CONTROLUL FINANCIAR. Pentru ca întreprinzătorul să aibă succes, el trebuie să instituie un control financiar adecvat și aceasta pentru că marja erorilor este foarte redusă, în special în faza inițială a afacerii.

Sănătatea financiară a firmei este pândită de trei pericole: insuficiența capitalului, o politică de credit necorespunzătoare și investiții exagerate în fonduri fixe.

CONTROLUL STOCURILOR. Dintre toate responsabilitățile antreprenoriale, controlul stocurilor este cel mai neglijat. Aceasta poate duce la nemulțumirea clienților și în final la pierderea clientelei.

Întreprinzătorul nu numai că poate avea stocuri prea mari, dar și structura acestora poate fi necorespunzătoare. Multe dintre articole pot fi demodate sau depreciate, ceea ce duce la diminuarea capitalului de lucru. Un control riguros al stocurilor evită acest lucru.

PLANIFICAREA. Schimbările rapide de pe piață impun elaborarea unor strategii adecvate. Planurile bine elaborate permit întreprinzătorului să obțină avantaje superioare din oportunitățile ce apar și să prevină unele dificultăți ce ar putea apare.

Planificarea nu înseamnă pur și simplu a gândi despre viitor. Ea presupune stabilirea unor obiective și determinarea metodelor de atingere a acestora. Omisiunea planului duce la o creștere necontrolată. Pe măsură ce firma se dezvoltă, cresc și problemele în dificultate. Uneori întreprinzătorii încurajează creșterea rapidă, fără a fi capabili să o gestioneze. Fără planificare, gestiunea creșterii devine foarte dificilă, iar profiturile scad. Prin omisiunea planificării, întreprinzătorul își poate pune speranțe nejustificat de optimiste în afacere, ceea ce se poate transforma în iluzie.

AMPLASAREA. Pentru unele afaceri amplasarea este critică. Se afirmă chiar că cei trei factori de succes în afaceri sunt locația, locația și locația. Adesea însă amplasarea este aleasă pur și simplu pentru faptul că s-a găsit un loc disponibil, fără un studiu prealabil. Această eroare poate duce la pierderi considerabile în special în comerțul cu amănuntul. În amplasarea unei afaceri trebuie luați în considerare doi factori: costul amplasării și volumul de vânzări aferent.

ACTIVITATEA DE MARKETING. Vânzările reprezintă succesul oricărei afaceri. Din păcate, unii întreprinzători au falsa impresie că produsele sau serviciile se vând singure. Ei nu agreează ideea că trebuie făcute eforturi pentru ca produsul sau serviciul să fie vândut. Adevărul este însă că puține produse se vând singure.

Un plan de marketing bine întocmit este esențial pentru conștientizarea consumatorilor. Unii întreprinzători văd diminuarea vânzărilor mai degrabă ca un fenomen izolat decât ca simptome ale unui efort de marketing insuficient. În asemenea situații, întreprinzătorul încearcă să stimuleze vânzările prin reducerea prețurilor, tactici de vânzări agresive, sau reclamă. Însă aceste măsuri nu vor avea eficiență, dacă nu se găsesc soluții specifice fiecărei probleme de marketing. Reducerea prețurilor nu poate înlocui amplasarea neadecvată, iar reclama nu va vinde un produs învechit.

FACTORUL UMAN. Salariații experimentați contribuie din plin la succesul afacerii. Mulți întreprinzători însă au probleme serioase cu personalul. Ei se plâng de calitatea lucrului prestat, absenteism, pauze lungi și dese și refuzul salariaților de a urma instrucțiunile. Salariații nemulțumiți nu numai că pierd timpul și risipesc resursele firmei, dar îndepărtează și clienții.

Cercetările arată că aproximativ 70% din clienți sunt pierduți datorită serviciilor de slabă calitate și indiferenței salariaților. Cauza principală a acestor dificultăți o constituie ignorarea personalului propriu. Un număr destul de ridicat de întreprinzători își consumă timpul cu problemele de producție, vânzări și cele financiare și rezolvă problemele personalului în mod superficial. Întreprinzătorul nu va avea salariați loiali și eficienți dacă nu va acorda o atenție specială angajării, instruirii și îndrumării personalului.

EVIDENȚA FINANCIAR-CONTABILĂ. Deși ținerea defectuoasă a evidenței financiar-contabile creează serioase dificultăți întreprinzătorilor, introducerea unui sistem de contabilitate corespunzător este adesea trecută cu vederea. Chiar și condițiile în care un contabil cunoscător instituie un sistem financiar-contabil eficient, întreprinzătorul trebuie să înțeleagă informațiile financiare respective și să fie capabil să le utilizeze în luarea deciziilor.

ATITUDINEA. Fără o atitudine corespunzătoare în afaceri, întreprinzătorul nu va avea succes. Succesul presupune un volum de muncă deosebit și mari sacrificii. De asemenea, implicarea în prea multe activități care nu au legătură cu afacerea poate fi foarte dăunătoare. Un alt aspect deosebit de important îl constituie comportamentul etic. Cei care înșală vor câștiga doar pe termen scurt și nu de multe ori. Cheltuirea unor sume nejustificat de mari fie pe lucruri care satisfac doar orgoliul întreprinzătorului (mobilă, mașină luxoasă, etc.), fie pentru familie, pot, de asemenea, ruina afacerea.

STRESUL. În literatura de specialitate există conceptul de management al stresului conform căruia activitatea managerială are și o coordonată legată de prezența stresului, managerul trebuind să acționeze în direcția reducerii efectelor sale. Autonomia întreprinzătorului implică și un anumit grad de izolare, de singurătate, fiind o componentă a stresului antreprenorial. Așadar, activitatea de întreprinzător este însoțită și de o mare cantitate de stres. Sursele stresului antreprenorial se referă la :

1. Singurătate, care, într-o anumită măsură, este prețul independenței, existând puțin timp pentru familie, prieteni;

2. Existența unui program încărcat și permanentă lipsă de timp;

3. Probleme cu personalul și clienții;

4. Asumarea permanentă a responsabilității;

5. Nevoia de realizare, o dorință de a obține cât mai mult.

FRAUDA ȘI DEZASTRUL. Multe firme suferă eșecuri datorita fraudei și dezastrelor. Frauda se poate datora furturilor clienților, furturilor salariaților, spargerilor. Cea mai obișnuită formă de fraudă o reprezintă furturile clienților. Salariații pot fura din diferite motive: deprinderi costisitoare, lăcomie, tentație, prilej, ciudă pe întreprinzător, impresia că nu sunt plătiți suficient. Spargerile reprezintă cel mai mare pericol pentru întreprinzători. Printr-o politică managerială și de asigurare adecvată aceste fraude pot fi eliminate sau cel puțin diminuate. Dezastrele sunt evenimente naturale neprevăzute: inundații, furtuni puternice, grindină. Întreprinzătorul poate evita efectul catastrofal al acestor evenimente asupra afacerii doar prin asigurarea bunurilor firmei.

Dacă aveți calitățile necesare unui antreprenor, dacă manifestați un interes deosebit pentru un oarecare domeniu și ați obosit să lucrați doar pentru șefi, știind că ideile propuse nu vă sunt apreciate, atunci încercați posibilitatea de a iniția o afacere. Nu este cel mai ușor lucru, dar având siguranță în forțele proprii, experiență în domeniu și o motivație corespunzătoare, cu siguranță veți găsi restul atributelor necesare pentru dezvoltarea unei afaceri de succes. Nevoia de independență însumează o gamă largă de satisfacții personale asigurate de faptul că întreprinzătorul lucrează pentru el însuși și nu pentru altcineva. Aceasta cuprinde mai multe satisfacții importante pe care conducerea și deținerea unei întreprinderi mici și mijlocii o asigură: controlul personal, contactul direct cu clienții, posibilitatea de a-și dezvolta propriile idei și de a fructifica oportunitățile pieței în domeniile în care consideră că dispune de calitățile necesare, un puternic sentiment al implicării directe și un sens aproape egocentric al realizării personale.

Cred într-un viitor în care valoarea muncii nu e dată de salariu, ci de câtă fericire transmiți celor din jur și de cât de multă însemnătate oferi. Cred într-un viitor în care educația nu te pregătește pentru o meserie inutilă, ci pentru o viață trăită bine. 

Cred într-un viitor în care viața fără sărăcie nu-i un privilegiu, ci un drept meritat de toți.

---

[1]  Eșec = Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune.